Fragment din romanul fictiv „Ioana”
Avram Andrei shareiuește un fragment din romanul imaginar „Ioana”, o portretizare antitezică față de romanul „Ion” de Liviu Rebreanu.
Astăzi vreau să împărtășesc cu voi un text mai mult sau mai puțin politically correct dintr-un proiect de-al meu anterior, realizat în cadrul CEX Vrancea, alături de profesorul coordonator Costi Rogozanu. E un play comic asupra misandriei și misoginismului modern, care lucrează mână în mână spre a forma viitoarea generație de incels.
Scopul acestei lucrări este de a pune în lumină realitatea în care trăim, în care tinerii băieți adolescenți ajung sexiști sub presiunea unui sistem sociopolitic care-i defavorizează, făcând referire la hegemonia masculină toxică a societății noastre.
Prototipul băiatului modern, pe cât de obișnuiți am fi cu el, este totuși complex. De la o vârstă fragedă îți este predată Biblia masculinității toxice (desigur, vine la pachet cu xenofobie și misoginism) de către taică-tu, pe care a primit-o și el de la taică-su și așa mai departe. Dar, într-o societate într-un continuu progres și schimbare, mai poți abandona aceste valori? Să luăm două personaje din două texte ele autorilor canonici, Otilia și Ion, și să le introducem în contextul modern.
Otilia e boboacă la Cuza, a fost prima care a intrat la filo. Stă pe Tăbăcari cu mătușă-sa, care poartă mereu blănuri scumpe și papuci cu puf. Cei șapte ani de-acasă au fost bazați pe misandrie și misoginism internalizat. Și-o arde cu Pascalopol de la Eco. El a făcut niște combinații cu văru’ lui din Krefeld și și-a asigurat un job acolo după liceu. Cu banii adunați din bișnițărie, și-a luat niște jordăni și un Audi din 2017. Otilia știe că mătușă-sa, Aglae, își dorește din tot sufletul să rămână cu Pascalopol, pentru că o are cu tehnicile moderne de a se îmbogăți ușor. Până la urmă, ce să facă Otilia cu limbile străine? Poate se face și ea traducător, ca să nu stea chiar degeaba, dar ar trăi bine lângă Pascalopol. Pascalopol o mai înșală câteodată, dar Otilia mereu trece cu vederea. Speră doar ca el să se liniștească când termină ea liceul și să se mute la Cluj, așa cum el i-a promis.
Ion e a unșpea la Auto. Nu prea a învățat în generală și a zis că decât să se facă inginer agronom, că oricum ce-o mai fi și aia, preferă să își ia o specializare de mecanică și vede el după. A stat până în a opta în Bălești, de unde a ieșit doar de câteva ori ca să ia niște benzină din Râmnic că le trebuia romilor de lângă dispensar. Maică-sa nu a fost în peisaj, a plecat să se facă asistentă în Roma și are un apartament la periferie. Taică-su e un om bun, țăran și executor de puțuri de profesie, dar are patima băuturii. Toată viața lui, Ion a avut succes cu fetele. A stat pe lângă liceeni, la Ciupercă la magazin, și a învățat cum să le ia. Nu s-a gândit niciodată dacă este misogin sau e de bine ce-i spun băieții. Până la urmă, sunt mai mari decât el, deci a luat-o de bună. Are câteva haine luate de la resell prin tovarășu’ lui, Titi. A făcut el niște combinații și i-a dat o pereche de jordăni pe 150 de lei și câteva haine de la Vagabond. Așa a văzut el că se poartă prin oraș. Până la urmă, nimeni nu știe unde a copilărit. Are și el un Audi din 2016, dar pe alb cu accente verde neon. E tot de la un văr, dar nu-l vom numi din motive legale.
Pe băiatul modern îl vom numi Alex. E la Unirea în a zecea, pe mate-info. Are oleacă tendințe de incel, dar a intrat pe partea bună a 4chan-ului și a reddit-ului, așa că e versat în ale feminismului. Gen, adevărul e undeva la mijloc între ce spun Jordan Peterson și colegele lui de clasă.
Într-o vineri, după ore, Alex o vede pentru prima oară pe Otilia la Roman’S. Purta un compleu roz din catifea și o geacă neagră, lucioasă. Fuma un slim lila și râdea cu fetele de la ea din clasă. Tocmai ce se despărțise de Pascalopol, ca să mai bage oleacă frica în el. Alex se îndrăgosti pe loc. Ușor speriat, a încercat să se pregătească de haladeală. Își băgă mâna în păr, își descheie un nasture de la cămașă și își ajustă șoseta din chiloți, că așa a văzut pe TikTok că pare mascul alpha. Începu să meargă spre trecere, da’ un Audi alb îi tăie calea, claxonând. Mașina parcă la intrare. Ușile se deschiseră și simfoniile de UK drill umplură aerul. Din mașină ieșiră Ion și Titi. Otilia și colegele ei începură să chicotească, uitându-se la băieții evident mai haladiți decât Alex. Ion se duse pe terasă, nu le băgă în seamă și se așeză la o masă. Titi, le întâmpină cu un catcalling corect. Ion se căută prin buzunare și, conștientizând că n-are brichetă, se duse la Otilia și începând cu un tipic „fă nebuno...”, îi cere un foc. Otilia, făcând pe inabordabila, îl ia la șto, da-i dă bricheta ei roz. Ion își aprinde un Marlboro roșu, îi dă bricheta înapoi și se duce la Titi. Alex, văzând toată scena, știe ce are de făcut.
Următoarea săptămână, Alex vine cu blugii negri rupți de la nașa lui. I-a spus că așa a văzut că se poartă la Mausoleu în sud și a zis să-i ia și lui o pereche. Avea un tricou negru grafic și niște converși negri. Hotărât, se duce cu colegii lui mai șmecherași la Roman’S. Otilia era acolo, cu fetele. Alex mai fumase până atunci, când mergea la țară cu ai lui, da nu-i mai ceruse niciodată cuiva o țigară până atunci. Se duse apăsat la Otilia ș-i spuse „Fă prințesa mea, așa împărăteasă cum te văd io, ai și tu o țigară să moară ce-am mai scump!”. Otilia, măsurându-l din cap până-n picioare, strâmbă din nas și-i spuse „N-am, bă, că nu mi-am luat pachet”, scoțând o țigară dintr-un pachet plin. „Haide, fă, nu fă pă noasoala, dă și tu o țigară să mor eu de nu-mi faci poftă!”. Otilia începu să râdă și-i dădu cu jet. „Dă-te-n sânge!” zise Alex învins, întorcându-se în râsetele colegilor lui. Atunci, mașina lu Ion se opri în fața terasei. Coborând el și Titi, s-au dus direct la fete. Atunci, Otilia îi sări la gât lui Ion și începu să se lingă cu el. Alex, cu coada între picioare, plecă fără să mai zică nimic. Și din acel moment, toate femeile au devenit la fel pentru el. Oricum era o c*rvă...
Timpul a trecut și Alex auzi cum Otilia i-a făcut un oral lu Ion la o petrecere, iar Ion a mâncat o mamă de bătaie de la Pascalopol. Otilia și Pascalopol s-au pus înapoi împreună și și-au tras-o la majoratul unuia de la Eco. Cum spunea un mare vizionar, Renato din Sălaj, „c*rva-i c*rvă până moare, se dezbracă doar de țoale”.
Deci, ce-am învățat din această interacțiune? Este Otilia o gagică ușuratică și un gold digger? Dar Ion este un țăran obosit sau un model demn de urmat? Depinde din prisma cui analizezi situația. Alex, fiind școlit de taică-su că femeile aleargă după „rangă” și bani, iar șmecherii adevărați sunt ca Ion, da au și facultate, că așa se face, a înțeles cum stă treaba cu fetele astea și o să încerce și el să fie mai mult ca Ion. Tu, cititorul care probabil stai într-o cafenea scumpă și citești o carte despre feminism scrisă de un bărbat cis-gender, heterosexual și caucazian, ce ai învățat? Așa credeam și eu.